Inca de la aparitia sa, la finele lui 1937, s-au cautat explicatii, pentru impresia consistenta de noutate produsa de ciclul Tara fetelor, in cutezanta poetei debutante de a concilia marturia unei senzualitati feminine explozive cu pastrarea candorilor adolescentine.

        Remarca era indreptatita, numai ca lipsea identificarea factorului coagulant, capabil sa asigure combustia coerenta necesara pentru a transmite intacta tensiunea experientelor traite de autoarea versurilor, astfel incat navala senzatiilor sa treaca prin filtrul durabilei cristalizari artistice. Dincolo de impresia de cuceritoare sinceritate lasata cititorului, chemat sa ia act de metamorfozele launtrice sub efectul unei iubiri ravasitoare, capata consistenta starea de spirit propice eliberarii fiintei din capcanele prejudecatilor.

        Ceea ce la inceput poate fi receptat doar ca risipa de gesturi indraznete, izvorite din propriile revelatii ale trupului prada unor fiori tulburatori, nestiuti din vreme, dezvaluie, in timp ce probele se acumuleaza, o pornire mai radicala spre fronda vestitoare de limpeziri ale constiintei in context uman si istoric.

       Oarecum in trena miscarilor social-politice de emancipare feminista, de la inceput de secol, creatia artistica se raliaza orientarilor de divulgare a filistinismului burghez. Sunt vizate inlantuirile de incorsetari morale rigide, aflate prin traditie la baza inegalitatilor dintre partenerii vietii de familie.

        Literatura devine mesagerul starilor de spirit adversare conservatorismului sufocant. Romane ca Baetana (1922) de francezul Victor Margueritte sau Amantul doamnei Chatterley (1928) de englezul D. H. Lawrence starnesc enorm interes tocmai fiindca dau deoparte valul ipocriziilor traumatizante, vinovate de atrofierea sufletului feminin. Socul maxim se va produce odata cu iesirile colective in natura pentru exercitii de nudism (mai ales in Germania de dupa 1930). Confruntarile aferente de opinii nu ne ocolesc. O actrita ca Sorana Topa, revelata in repertoriul clasic, ia parte la discutiile in marginea „nudismului". Apar, pe rand, prozatoare ca Lucia Demetrius, Anisoara Odeanu, Cella Serghi, impunand atentiei publice tipologia tinerei femei dezinhibate. Maria Banus se inscrie in cohorta lor.

       Tara fetelor cumuleaza rezultatele unor combustii fertil desfasurate in laboratorul poetei. Putem socoti concludent intervalul scurs de la intaiele versuri acceptate de Tudor Arghezi in ale sale „Bilete de papagal“ (19 noiembrie 1928), strabatute de nelinisti precoce:
Te caut pe tine, suflete frumos,
cu fragezimea si durata unui fum,
incat ma mir si eu cum de ai loc
in fiinta mea de-acum.

       Poezia se intitula 14 ani si denota obsesia varstei, perceputa ca impact definitor pentru miezul in formare al individualitatii creatoare („suflete frumos“) pe temeiul refuzului vagilor prezumtii. Examenul retrospectiv va fi repetat peste alti patru ani, iar rezultatul inclus ulterior in ciclul Tara fetelor indica decizia delimitarilor de orice reflexe sentimentale vetuste. Manuscrisele poetei rezerva o surpriza de proportii. In 1932, ea injgheba sumarul unui volum, alcatuit din piese gata scrise la acea data, grupate sub o sintagma cu rezonante revendicative: Zabale rupte. Aproape jumatate din sumar se regaseste in structura plachetei din 1937. In ansamblul celor 32 de poeme cite reuneste Tara fetelor, un vers suna premonitoriu: „Ma gandesc sa sorb din viata ca atati alti golani“. El face parte din strofele destinate a celebra implinirea varstei de 18 ani...